Asemenea conglomerate se adună de obicei la gurile canalelor, fiind constituite, în afară de grăsime, de murdăria specifică sistemului de salubrizare. Un caz cunoscut este fatbergul scos din canalele din Londra în 2013 de dimensiunea unui autobuz, scrie Gizmodo.
Proiectul olandezilor a început însă în laborator la MU Artspace din Eindhoven în 2014, cu o picătură de grăsime într-un pahar cu apă.
„Practic, facem asta pentru că grăsimea este un material foarte interesant”, a precizat Hendriks. Thompson şi Hendriks au folosit o combinaţie de grăsimi animale şi vegetale în realizarea fatbergului. Procesul de construire este relativ simplu: se fierbe materia de bază (grăsimea brută), apoi aceasta este turnată peste conglomeratul existent. Având în vedere diferenţa de densitate (grăsimea e mai puţin densă decât apa), cele două substanţe nu se amestecă, iar grăsimea rămâne la suprafaţă. „Insula” a atins recent o tonă şi un volum aproximativ echivalent cu al unei frigider Arctic.
Nu poate susţine (încă) un om, iar faptul că e dulce l-a făcut o atracţie pentru pescăruşi – ceea ce este oarecum şi scopul proiectului (sic), de a crea rezerve de energie. De aceea, este de înţeles că oportuniştii notorii, pescăruşii, au profitat primii de ocazie.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Un nou material uimitor creat de o româncă poate obţine electricitate din corpul uman
Noi materiale minune pot transforma apa în… energie electrică!
Tare ca piatra, dar elastic precum cauciucul. Un nou material poate revoluţiona multe tehnologii